Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA de 395.000 lei are prevederi problematice pentru micile întreprinderi, iar alte state UE procedează diferit, susțin reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF).
Potrivit unui comunicat transmis de CCF, preluat de financialintelligence.ro, noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi.
Camera Consultanților Fiscali salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenția asupra celorlalte aspecte din proiectul MF. În acest sens, a trimis o adresă prin care a venit și cu propuneri de modificare.
Organizația precizează că Ministerul Finanțelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privința regulilor de depășire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA.
„Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă. Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025.
În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit“, se arată în comunicatul CCF.
CCF menționează că una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depășirii plafonului național de 395.000 lei, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA şi aplică regimul de taxare începând cu data depășirii acestuia.
Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depășirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depășirii.
„Totuşi, Directiva (2020/285) prevede o serie de opțiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce avem în prezent. A fost aleasă cea mai restrictivă variantă, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, nefiind permisă niciun fel de depășire a plafonului de scutire, deși ar fi putut fi aplicată cel mult o depășire de 25% a plafonului de scutire.
De asemenea, înțelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depășirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui şi comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului.
Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să dețină cod de TVA“, atrag atenția reprezentanții organizației.
„Regimul normal de TVA“
În subsidiar, în opinia CCF, ar fi corect să fie folosită sintagma „regimul normal de TVA“ în loc de „regimul de taxare“, întrucât nu toate operațiunile sunt taxabile.
Astfel, rămâne neclară problema perioadei de la data depășirii plafonului şi până la data la care codul de TVA este efectiv atribuit şi comunicat contribuabilului, respectiv cum se vor emite facturile pentru care trebuie aplicat regimul de taxare.
Organizația precizează că, la ora actuală, sistemul e-Factura nu permite persoanelor care nu au cod de TVA să emită facturi cu TVA.
În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depășirii plafonului.
„Considerăm că trebuie reanalizate dispozițiile tranzitorii cuprinse în proiect având în vedere următoarea inadvertență: Dacă un operator economic a depăşit plafonul actual de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înţelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025, întrucât noul mecanism presupune înregistrări retroactive la o dată situată mult înainte de intrarea în vigoare a legii noi, înainte de 1 aprilie 2025, ori acest fapt ar constitui o aplicare evident retroactivă a legii.
Întrebările pe care ni le punem. Ne punem câteva întrebări la care sperăm să găsim răspuns în Nota de fundamentare, pentru o înţelegere completă şi corectă a noului mecanism: se au în vedere modificări în ceea ce priveşte Sistemul e-Factura în sensul corelării cu noile prevederi? Dacă se emit facturi cu TVA, va exista o prevedere în norme care să permită deducerea la beneficiar chiar şi în lipsa codului de TVA al furnizorului?
Va fi necesară stornarea facturilor emise fără codul de TVA şi reemiterea acestora după ce codul de TVA este efectiv atribuit?“, se spune în comunicat.
Camera Consultanţilor Fiscali recomandă Ministerului de Finanţe să aibă în vedere şi posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depăşirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit şi comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăţi de raportare şi în Declaraţia 394.
Regimul de taxare
Referitor la data depăşirii plafonului, CCF înţelege că din această data se aplică regimul de taxare (regimul normal de TVA, mai corect).
„Din perspectiva practică apare următoarea situaţie de fapt: în cursul zilei în care s-a depăşit plafonul operatorul economic poate realiza operaţiuni sub plafonul de 395.000 lei şi ulterior să depăşească acest plafon cu alte tranzacţii.
În mod normal pentru a nu retroactiva aplicarea legii, pentru operaţiunile realizate până în plafon, în ziua depăşirii acestuia, considerăm că ar trebui aplicată scutirea şi să se aplice regimul normal de TVA numai tranzacţiei prin care se depăşeşte plafonul, precum şi celor ulterioare.
În niciun caz nu putem fi de acord cu interpretarea potrivit căreia regimul normal de TVA se aplică pentru toate tranzacţiile din ziua depăşirii plafonului, inclusiv pentru cele realizate înainte de depăşirea plafonului, întrucât ar fi o aplicare retroactivă a legii şi ar lipsi de conţinut aplicabilitatea scutirii pentru mici întreprinderi“, se maia arată în documentul CCF.
Totodată, CCF menţionează că nu identifică însă niciun impediment în ceea ce priveşte deducerea TVA pentru beneficiarii care primesc facturi cu TVA pentru operaţiunile din ziua în care plafonul este depăşit, întrucât depăşirea plafonului este constatată de operatorul economic, nu pe bază de control al organelor fiscale, şi comunicată pe propria răspundere de către acesta.
Organizaţia precizează că eventuale erori de determinare a plafonului pot exista chiar şi dacă s-ar aplica TVA pentru toate operaţiunile din ziua depăşirii plafonului, fără nicio deosebire.
Câteva exemple…
Potrivit sursei citate, în unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depăşeşte plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacţie care depăşeşte plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacţiei poate rămâne scutit, în funcţie de legislaţia naţională.
Exemple de astfel de tratamente specifice includ: în Germania, dacă o întreprindere depăşeşte plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 euro pentru activităţile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA.
Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depăşeşte plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacţii care face ca plafonul să fie depăşit, partea de valoare care depăşeşte limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacţiei poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autorităţile fiscale.
De asemenea, Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depăşirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacţie care depăşeşte plafonul.
Dacă o întreprindere realizează o tranzacţie care depăşeşte plafonul de scutire (care este de 65.000 euro pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depăşeşte acest plafon, iar restul tranzacţiei ar putea rămâne scutit, cel puţin până la momentul înregistrării oficiale.
În Spania, legislaţia prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depăşeşte plafonul de scutire (care este de 85.000 euro pentru activităţile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depăşeşte plafonul, lăsând restul tranzacţiei scutit.
Totuşi, este important de menţionat că în multe cazuri autorităţile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacţiei.
În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 euro. Dacă cifra de afaceri depăşeşte acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depăşeşte limita, în timp ce partea de tranzacţie care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiţii.
„În concluzie, putem afirma că şi din jurisprudenţa CJUE şi din practica altor state membre rezultă fără dubii că nu se poate elimina beneficiul scutirii de TVA pentru mici întreprinderi în cazul operaţiunilor anterioare depăşirii plafonului, drept pentru care, strict din aceste considerente“, se mai spune în comunicat.
Camera Consultanţilor Fiscali este o organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu şi buget propriu. Este constituită din consultanţi fiscali, consultanţi fiscali asistenţi care au dobândit această calitate, precum şi societăţile de consultanţă fiscală, autorizate de Cameră, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(I.B.)
Articolul CCF: Noile prevederi fiscale vor afecta micile întreprinderi apare prima dată în Agro BUSINESS.
Uniunea Europeană a comunicat intenția sa de revizuire a politicii sale comerciale. Ea explică modul de implementare a conceptului de autonomie strategică deschisă pe care îl susține, care trebuie atins ținând cont de obiectivele de mediu (Green Deal, respectarea acordurilor de la Paris).
Totuși, în timp ce UE continuă să apere multilateralismul, mizând pe reînvierea OMC pentru a defini noi acorduri multilaterale și a le pune în aplicare, poziția sa față de regulile agricole ale OMC – sursa blocajului din Runda Doha – nu dă semne de schimbare: autism sau strategie de negociere?
Propunând principiul că „importurile trebuie să respecte reglementările și standardele relevante ale UE“, această comunicare vine la momentul perfect, deoarece negocierile PAC abordează în prezent amendamente legate de conformitatea importurilor cu standardele noastre sau instituirea unui sistem centralizat de activare a clauzelor de salvgardare în cazul importurilor excesive.
„O strategie comercială a UE deschisă, durabilă și asertivă“
Comunicarea detaliază proiectul de autonomie strategică deschisă, pe care îl definește drept „capacitatea UE de a face propriile alegeri și de a modela lumea din jurul ei prin leadership și implicare, în lumina intereselor și valorilor sale strategice.“
În această nouă strategie comercială, Europa își propune să fie forța motrice din spatele unei reînnoiri a relațiilor comerciale multilaterale, unde dorește să își poată impune regulile. Susținând deschiderea, cooperarea și multilateralismul, păstrându-și în același timp interesele strategice… Va putea Europa să beneficieze de noul liberalism fără a suferi consecințele?
Fermitatea discursului se simte încă de la primele pagini: UE se afirmă, conceptul său de autonomie strategică deschisă implică în special „fermitate și cooperare bazată pe reguli pentru a sublinia că UE favorizează cooperarea și dialogul internațional, dar este pregătită să lupte împotriva practicilor neloiale și să folosească instrumente autonome pentru a-și apăra interesele atunci când este necesar.“
Trebuie remarcat faptul că, există deja instrumente pentru a proteja UE și producătorii săi, inclusiv clauze de salvgardare negociate în cadrul acordurilor de liber schimb.
Aceste clauze au ca scop impunerea temporară a taxelor vamale și a cotelor pentru anumite produse (retragerea temporară a preferințelor tarifare) în cazul unor importuri excesive care perturbă piețele.
Cu toate acestea, la fel ca rezerva de criză prevăzută în PAC, acest instrument nu este niciodată utilizat cu adevărat în chestiuni agricole, din cauza lipsei de voință politică din partea Comisiei și a lipsei unui sistem eficient de monitorizare al pieței.
Va fi suficientă integrarea recentă a clauzelor de salvgardare într-un regulament orizontal comun pentru a facilita aplicarea acestora?
În orice caz, comunicarea merge mai departe și anunță dorința de a proteja piața internă de importurile care nu respectă standardele europene. Comisia susține că regulile comerțului global îi permit deja să reglementeze „în conformitate cu preferințele sale sociale“, ceea ce lasă unele îndoieli.
Mesajul este clar: „Importurile trebuie să respecte reglementările și standardele relevante ale UE.
Legitimitatea aplicării cerințelor de producție la importuri se bazează pe necesitatea de a proteja mediul la scară globală sau de a aborda preocupările etice. Ori de câte ori UE ia în considerare aplicarea unor astfel de măsuri produselor importate, va face acest lucru în deplină conformitate cu regulile OMC.“
Există deja o formă de protecție a sănătății pentru piața europeană împotriva alimentelor susceptibile să „constituie un risc grav pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau pentru mediu.“ Articolele 53 și 54 din Regulamentul european din 28 ianuarie 2002 permit aplicarea unei măsuri de precauție care face posibilă limitarea sau interzicerea importului acestor produse alimentare periculoase.
De remarcat, de asemenea, că Franța, urmată de alte țări europene, a solicitat deja aplicarea acestor articole și a implementat o măsură de precauție care interzice importul de cireșe tratate cu dimetoat, în fiecare an din 2016.
Comunicarea intenționează acum să meargă mai departe, ne mai luând în considerare riscurile pentru sănătate, ci standardele europene drept temeiuri pentru restricționarea importurilor.
Va fi protejarea pieței interne în ceea ce privește standardele europene mai eficientă decât protecția existentă împotriva importurilor excesive?
Nu putem decât să sperăm, în ciuda exemplului francez pe această temă. Reglementările naționale care interzic importul de produse alimentare pentru care au fost utilizate produse sau alimente neautorizate de reglementările europene nu au fost niciodată implementate.
Pentru Comisie, renașterea multilateralismului presupune în mod necesar renașterea OMC, care va fi posibilă prin revizuirea obiectivelor acesteia.
Numirea nigerianului Ngozi Okonjo-Iweala în funcția de șef al organizației și sosirea unei noi administrații americane mai deschise negocierilor semnalează un nou început pentru OMC pentru UE, pe care vrea să o susțină cu toată greutatea.
În documentele prezentate în anexa la comunicare, Comisia revine pe larg la rolul OMC și explică că revigorarea acesteia este necesară din mai multe motive:
– realizarea acceptării acordurilor multilaterale care impun reguli comune împărtășite de toți în ceea ce privește comerțul, spre deosebire de acordurile bilaterale care generează o formă de favoritism între state și îngreunează accesul altor Națiuni pe piețele lor.
– reabilitarea Organului de soluționare a litigiilor pentru a acționa ca polițist în cazul nerespectării acestor drepturi.
Pentru UE, această instituție se asigură că regulile sunt respectate de toți și ar trebui să contribuie la evitarea creșterii taxelor vamale în cazul unei penurii de alimente, care ar putea destabiliza și mai mult piețele (deși OMC s-a dovedit neputincioasă să oprească acest fenomen în 2007 și participarea la efortul strategic global de stocare continuă să fie o problemă).
Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU
(Va urma)
Articolul Revizuirea politicii comerciale europene: Principii interesante care necesită acțiuni concrete pentru agricultură (I) apare prima dată în Agro BUSINESS.
Datorită priorității de a injecta energie în rețea, permisă de costul lor marginal zero, energiile regenerabile intermitente (EnRi) se bucură de cea mai mare libertate de producție, în funcție de capriciile vremii, fără să-și facă griji cu privire la cerințele rețelei.
Repunerea în discuție a acestui privilegiu în ianuarie anul trecut de către raportul Entso-e a fost amânată, până în primăvara acestui an, din cauza tensiunilor dintre părțile implicate care doresc să-și atingă fiecare scopurile.
Dar oricare ar fi conținutul actualelor revizuiri, se pare că epoca de aur a injectării gratuite a energiei regenerabile, pe piață, începe să apună, această energie pentru a fi injectată, trebuie să se conformeze imperativelor europene ale unei rețele care a fost restructurată pentru acest scop.
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei (ACER) are misiunea de a permite cea mai mare integrare posibilă a pieței de energie, în special prin asigurarea aplicării reglementărilor europene.
Totuși, transportul surplusului de surse regenerabile de energie compromite buna funcționare a pieței de energie electrică, provocând o congestie structurală în rețelele sale de îndată ce bate vântul, în special decalajele dintre producția de energie a turbinelor eoliene din nordul Germaniei și consumul acesteia de către industria din sudul Germaniei.
Aceste blocaje au ca rezultat fluxuri de buclă clandestine, care ocolesc prin rețelele țărilor vecine, fără a solicita măcar utilizarea lor, deoarece tranzacția lor comercială nu iese din aceeași zonă de licitație.
Costul dezvoltării rețelelor pentru transportul acestui surplus, deși din ce în ce mai insuportabil pentru consumatori, nu mai este suficient pentru a preveni creșterea blocajului în paralel cu creșterea puterii intermitente instalate.
Asumarea costului MWh „clandestin“ menționat se află în centrul litigiilor legale în cursul cărora operatorii de sisteme de transport, în special RTE francez și Bundesnertzagentur german, au avut decizia autorității de reglementare ACER condamnată de Curtea de Justiție a UE, pentru implementarea sa în mod autoritar a unei metode de soluționare a acestor costuri fără costuri.
Este important de înțeles că injectarea aleatorie a acestei EnRi, care se revarsă astfel în rețelele vecinilor lor, ruinează însuși principiul pieței de energie electrică prin reducerea capacității lor de import și, în același timp, provoacă creșterea prețurilor naționale.
Sătui de repetarea acestui fenomen, Suedia și Norvegia tocmai au aruncat prosopul, anunțându-și dorința de a se deconecta de la acest sistem descris drept „absolut de absurd“.
Ministrul suedez al Energiei și-a intensificat plângerile adresate Germaniei, pe motiv că ar trebui să lase vecinii să-și finanțeze relansarea nucleară și să își asume responsabilitatea pentru efectele nedorite ale surselor sale de energie intermitente.
Suedia nu mai este de acord să finanțeze deteriorarea rețelei sale electrice și refuză, în același timp să respecte reglementările europene și solicită plata costului energiei regenerabile intermitente.
Articolul 14 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019, prevede ca zonele de licitație să fie revizuite la fiecare 3 ani pentru a evita congestionarea structurală.
Cu toate acestea, congestionarea rețelei germane între producție și consum pare să încalce clar această cerință în ciuda sutelor de miliarde investite în rețeaua de transport germană. Și această situație duce la fluxul de bucle neprogramate clandestine de MWh care destabiliza întregul sistem energetic european.
Managerul european de rețea Entso-e a realizat numeroase simulări ale reformei zonelor de licitație care se dovedește a fi esențială în măsura în care reglementările europene, spre deosebire de Directive, sunt obligatorii la nivel de stat și direct aplicabile de la data publicării.
În timpul sesiunii sale de lucru online din 5 noiembrie 2024, Entso-e a publicat propuneri care merită a fi luate în considerare.
Germania se află în centrul simulărilor și al obținerii efectelor ca urmare a separării pieței sale în 2 zone distincte, chiar în 3, 4 și chiar 5 zone. Rezultă că majoritatea configurațiilor ar avea ca rezultat o reducere semnificativă a producției de energii regenerabile alături de o creștere a producției de gaz și cărbune, precum și, contraintuitiv, o reducere a energiei nucleare. Această reducere a EnRi ar viza în principal energia eoliană terestră germană.
Această reducere ar afecta importul Germaniei cu o medie anuală de 9 TWh mai mult decât statu quo-ul, iar această achiziție ar trebui transferată în Italia, Republica Cehă și Austria, în locul actualelor țări nordice.
În urma deciziei ACER din 24 noiembrie 2020 privind metodologia și ipotezele care urmează a fi utilizate în procesul de revizuire a zonelor de licitație pentru a se conforma cu precizările articolului 14 din Regulamentul European, Entso-e a efectuat o consultare publică între 19 iulie și 4 septembrie 2024.
Franța are cea mai scăzută piață din UE, cu un preț mediu de 41,86 euro/MWh. Este evident că ar păstra acest avantaj în toate cazurile. Dar nu este ferită de congestionarea rețelei sale de către EnRi, iar piața sa ar experimenta o diferență de preț între cele 3 zone sugerate în cadrul acestei revizuiri. Partea de sud-est franceză și-ar vedea apoi cursul tras în sus în beneficiul treimii de nord-est.
Potrivit Euractiv, decizia de a împărți piețele în Franța și Germania ar fi trebuit luată la 27 ianuarie, dar a fost amânată din cauza amânării de către Entso-e a publicării raportului său până în primăvară, iar conflictul deja declarat cu țările nordice care doresc acum să-și reducă legăturile cu restul Europei ar fi acut și cu țările din Europa Centrală, care, potrivit Euractiv, sunt foarte afectate de funcționarea rețelei germane.
Tensiunile sunt mari între diverșii manageri de rețea pentru a ajunge la un acord care a fost amânat de mai multe ori după termenul limită din toamna anului 2022. De altfel, un acord unanim al guvernelor naționale va mai fi necesar pentru a ratifica orice reformă a zonelor de licitație. Dar este clar că opoziția Germaniei nu poate penaliza la nesfârșit vecinii săi.
După spusele specialiștilor, aceste diviziuni ale zonelor de licitație vor avea un efect dezastruos asupra dezvoltării energiilor regenerabile, care, ar da o lovitură severă lichidității pieței și volumului tranzacțiilor germane.
Dar această revizuire pare greu de evitat, cu riscul de a compromite întregul sistem electric european pentru că ar fi încălcat regulamentul UE care o impune.
Într-adevăr, ACER a avertizat în iulie 2024 că, în ciuda investițiilor făcute în rețele de transport, de către diferitele state, „Rețeaua de energie electrică a UE este din ce în ce mai aglomerată (măsurile corective precum redispecerizarea au crescut cu 14,5% în 2023). Costul gestionării acestei congestionări în 2023 a fost de 4 miliarde euro!
Oricare ar fi revizuirea zonelor de licitație, se pare că vremurile bune s-au terminat acelea în care surplusurile de energie eoliană puteau fi injectate fără ca cineva să-și facă griji pentru funcționarea rețelelor învecinate care se blocau sau prețul de pe piața energiei să crească sau să se prăbușească.
Producția eoliană este cauza principală a impasului actual datorită abaterilor sale considerabile și bruște, care pot apărea în orice moment al zilei sau al anului.
Dezvoltarea proiectelor eoliene pare să fi ajuns acum într-un punct care compromite obiectivele pentru care a fost creată piața, adică reducerea prețurilor și convergența acestora în toată Europa. Revizuirea sa este necesară pentru a se pune sub semnul întrebării a promisiunilor de dezvoltare a energiei eoliene.
Va fi necesar un instrument de ajutor pentru a compensa pierderea de venit ale operatorilor „limitați“ din piață, dar și model EnRi și oportunitatea acesteia trebuie regândite.
Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU
Articolul Rețelele electrice și energia eoliană apare prima dată în Agro BUSINESS.
► Inovația, infrastructura și reforma statului sunt esențiale
În contextul unor perspective prudente de creștere economică, măsuri de reducere a deficitului bugetar și a situației geopolitice, România trebuie să-și redefinească modelul economic pentru a deveni rezilientă și competitivă prin stimularea inovației, investiții strategice și valorificarea fondurilor pe care le are deja la dispoziție prin programe europene precum PNRR sau SAFE. Acestea sunt concluziile dezbaterii de la conferința de lansare a raportului PwC România CEO Survey 2025.
Discuțiile au arătat importanța investițiilor în infrastructură – rutieră, energetică, digitală – precum și necesitatea îmbunătățirii transparenței și predictibilității la nivel fiscal și reformarea instituțiilor statului. Industria de apărare, tranziția energetică și nearshoring-ul sunt văzute a oportunități economice importante, alături de impulsionarea antreprenorilor români de a se extinde pe piețele externe.
În același timp, Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, Ministrul Finanțelor Publice, a declarat că va face ”tot posibilul ca anul acesta Codul Fiscal să nu sufere modificări semnificative, adică să nu apară impozite noi, creșteri de taxe sau impozite”.
În continuare, vă prezentăm o spicuire din principalele declarații date la eveniment:
Tanczos Barna, Ministrul Finanțelor Publice
Suntem departe de sfârșitul anului, cursa este destul de lungă, dar avem câteva date promițătoare. Se văd semnale de creștere economică evidente. Pe de altă parte, sistemul de colectare a taxelor, impozitelor pe salarii, pe venituri funcționează. Modificările de la Guvern, din economie, se reflectă imediat în încasările din impozite.
Impozitul pe salarii, încasări pe CAS, CASS sunt un semnal bun. Eu mi-aș dori un pic mai mult pe TVA, atât pe pe consum, cât și pe partea de producție, industrie.
Acolo avem câteva semnale interpretabile, dar unele sunt explicabile, altele mai puțin explicabile. Dar partea de industrie are nevoie de un impuls și acolo probabil încă se resimte acest efect al situației politice generate de anularea alegerilor. Obiectivul nostru cel mai important este să ținem sub control cheltuielile.
După trei luni, pot să vă spun că azi am avut, de exemplu, o zi foarte bună, în care am avut reduceri la dobânzile cu care se împrumută România.
Suntem pe un trend descrescător de dobânzi la euro, la 7 ani și la 14 ani, am avut și o cerere suficient de mare, care arată un interes din partea investitorilor, arată o încredere în economia României și lucrurile pot reveni pe un trend sustenabil, normal, dacă suntem consecvenți, dacă după două luni nu vrem să facem altceva decât ceea ce ne-am propus în ianuarie prin buget, dacă nu ne trezim după șase luni că ne-au venit idei și vrem să mai creștem cheltuieli, și în toamnă, în octombrie, noiembrie pregătim bugetul pentru 2026, nu în ianuarie, nu în februarie.
Dacă reușim să respectăm aceste reguli foarte simple și consecvență, atunci o să recâștigăm încrederea pierdută. Nu putem să ne ascundem după deget, România a pierdut încrederea investitorilor, încrederea Comisiei Europene, încrederea multora în momentul în care a ajuns la 8,6% deficit, când a făcut cheltuieli care nu erau planificate, când a luat decizii care poate sunt caracteristice unui an electoral, dar care n-au făcut bine. (…)
Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România
Cred că oportunitățile sunt pe masa noastră: PNRR, nearshoring, de relocare, tranziție energetică – energie verde, astea sunt câteva oportunități pe care România le are la momentul ăsta, important este să le valorificăm. Avem și riscuri, evident, inflația va scădea consumul intern, pentru că ne-am bazat foarte mult pe consumul intern în ultima perioadă, deficitul bugetar mare care atârnă deasupra noastră pentru că ne întrebăm dacă să facem reforma cheltuielilor bugetare sau să creștem taxele.
Cred că cel mai important lucru pe care îl avem este resursa umană. Suntem al doilea cel mai important centru de servicii din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Având în vedere forța de muncă educată, avantajul nostru de a vorbi limbi străine fluent, ne ajută să atragem foarte multe investiții în această zonă.
Mă preocupă cum am putea să creștem mai repede în așa fel încât să ne uităm mai de aproape la Polonia. Cred că este un exemplu bun de urmat și pragmatismul pe care îl au și ținta de dezvoltare pe care au avut-o de fiecare dată a fost întotdeauna foarte sus. Antreprenorii lor au început mult mai repede decât ai noștri dezvoltarea în regiune.
Michał Mastalerz Country Managing Partner PwC Polonia
NATO, EU sunt bazele securității, prosperității pentru toate generațiile și asta nu se va schimba, forța de muncă ieftină se îndreptă spre final. Noul model economic este bazat pe inovatie. 90% dintre companiile inovatoare din lume provin din SUA și 10% din China. Investițiile în inovatie și tehnologie sunt viitorul. Comisia Europeană a publicat date îngrijorătoare, că UE investește în AI o sumă egală cu 4% din totalul investițiilor realizate de SUA.
Este încurajator că a fost anunțat un fond de 2 miliarde de euro alocat pentru AI, dar marile companii tech investesc peste 300 miliarde dolari. Suntem în urmă în ceea ce privește eficiența, competitivitatea, investițiile în tehnologie, care ar trebui să fie motorul noului model economic.
Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South-Eastern Europe | Country Head Romania at Groupe Renault
Dezbaterea este cum ne trezim din somnul ăsta care ne împiedică să luăm bani care sunt pe masă, banii din PNRR, nu este un plan nou, dar nu suntem unde ar trebui să fim.
Cred că ar trebui să fim un pic mai pretențioși, în sensul bun al cuvântului, cu guvernanții noștri și să îi rugăm ceva mai insistent să ne explice cum stau lucrurile, de ce lucrurile stau rău, care au fost factorii care au întârziat lucrurile cu PNRR, de ce nu s-au luat banii ăia mai concret și cum le accelerăm mai departe? Pentru că văd foarte multă filozofie, dezbateri și prea puține cifre, prea puțină asumare, prea puțină responsabilitate.
Investiția în infrastructură trebuie continuată, accelerată. Spre exemplu energia este foarte scumpă și ne face să fim mai puțin competitivi. Întrebarea colectivă este: ce putem face să fim competitivi, care sunt zece lucruri pe care ar trebui să le facem pentru a deveni mai competitivi și toți să lucrăm în acest sens.
Codul fiscal se va modifica. Singura discuție este negocierea, cu cât vor crește taxele. Mai e un lucru în subsidiar, de care nu prea vorbim. Vrem să creștem veniturile, dar un deficit are două componente.
Trebuie să fim foarte clari și pe reducerea cheltuielilor, lucru de care se vorbește mai puțin. Nici noi nu suntem foarte pretențioși, în sensul de a cere niște lucruri concrete, și nici partenerul nostru de discuție, în cazul de față Executivul, nu e extraordinar de disciplinat, nu are știința guvernării așa cum există în mediul privat.
Pentru că nu poți să reziști în mediul ăsta dacă nu știi câți bani ai cheltuit, câți bani ai făcut și cât trebuie să reduci și care e bugetul și cum ți-l faci. Ar fi bine, odată cu schimbarea asta fiscală, să devenim și mai predictibili, să încercăm să punem lucrurile de asemenea manieră încât să le anticipăm, să le vedem cu ceva timp înainte să se întâmple și nu să alergăm în continuu după ele.
Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri
Suntem într-o volatilitate destul de puternică și cred că e foarte greu să prezicem și ce se întâmplă luna viitoare, poate și ce se întâmplă săptămâna viitoare. Avem oportunități fantastice, PNRR, dar trebuie să ne mișcăm: pe de-o parte, cei din privat trebuie să accelereze, pe de altă parte trebuie să vedem ce se întâmplă cu puterea noastră administrativă de a absorbi acești bani, pentru că acolo avem destul de multe probleme, de lipsă de competitivitate, de pragmatism.
Cu siguranță nu ne mai ajută modelul „forța de muncă ieftină” și nici nu trebuie să-l mai dorim, acest model trebuie să se schimbe fundamental. Trebuie să ieșim din acest ”dar ce am eu de câștigat” și să intrăm în ”ce putem să facem împreună”.
În România nu există echitate între stat și privat. Avem la stat condiții mai bune decât avem în privat. Avem la stat salarii mai mari decât la privat. Această inechitate duce la tensiuni sociale de neimaginat și trebuie să dispară, avem o lege, trebuie toți să o respectăm. Al doilea lucru care trebuie schimbat este modul în care se face administrație publică.
Toate deciziile luate pe genunchi, fără studiu de impact, fără predictibilitate, fără să existe un dialog real. Acest stil de face politici publice nu mai poate să continue.
(B.P.)
Articolul România trebuie să-și redefinească modelul economic pentru a continua să crească apare prima dată în Agro BUSINESS.
În Spania sunt 3.669 cooperative care au o cifră de afaceri de 43 mld. euro – realizată în proporție de 69% de persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale, 30% societăți comerciale și 1% persoane fizice), peste 1 milion de membri (din care 28,3% sunt femei și 9,8% sunt tineri) si 14% din exportul produselor agroalimentare.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat la Congresul Național al Cooperativelor din Spania care a avut loc la finele lunii martie, intitulat „Cooperativele Agroalimentare, sustenabilitate cu oameni“.
În continuare vă prezentăm căteva poziții susținute în cadrul Congresului de personalități direct implicate.
Enrico LETTA – Autor al Raportului privind Viitorul Pieții Unice în UE
Era comercială este în pericol, taxele din SUA, crizele economice. UE a greșit că a externalizat industria Chinei, tehnologia SUA. Acum vedem toate vulnerabilitățile sistemului nostru economic. UE trebuie să se forțeze să își revină. Piața unică a UE a fost motorul cel mai mare, dar acum strategia sa nu se aliniază noilor politici.
Azi cu creșterea economiei asiatice, doar economia europeană ne poate ajuta să fim competitivi la nivel global. Sectoare cheie au fost neglijate, inclusiv cel agroalimentar.
Agricultura este afectată, inclusiv de costurile ridicate cu energia, transporturi etc. Avem nevoie de o tranziție verde, dar justă pentru toate statele membre și locuitorii acestora. Nu mai este cale de întors, trebuie văzut doar cum se va face.
Este nevoie de asigurarea sustenabilității, competitivitate și viitor pentru fermierii mici, mijlocii, iar aceasta poate fi atinsă doar prin intermediul cooperativelor. Dacă sarcina cade preponderent pe unele sectoare așa cum se întâmplă acum cu agricultura, vom avea cu toții de suferit. Avem nevoie de un plan ambițios care să mobilizeze capitalul privat, unde UE a rămas în urma.
În fiecare an, 300 mii miliarde trec Atlanticul pentru a alimenta SUA pentru că piețele noastre financiare sunt foarte fragmentate și nu pot absorbi aceste resurse. Acest capital este fructificat de băncile SUA care se întoarce în UE ca împrumuturi.
Trebuie să fim pragmatici și nu ideologici. Trebuie să apăram Agricultura și Industria autohtonă/europeană și să fim competitivi. Cooperativele agricole sunt coloana vertebrală a mediului rural. UE are nevoie de întreprinderi și cooperative puternice, sustenabile, competitive.
Avem nevoie de o legea europeană a cooperativelor care să permită funcționarea cooperativelor unitar în toate statele membre. Doar așa putem garanta o competiție loială pentru a crește structurile noastre agrare.
Doar 17% din întreprinderi mici și mijlocii din UE beneficiază de piața unică, pentru că este fragmentată. Este nevoie mare de a avea un set simplu de reguli unic pentru IMM-uri, urgent prin care să poți merge oriunde în UE cu produsele tale. Trebuie să fim concentrați, să spunem unde să schimbăm ca să ajute să profite toți de piața unică.
Anton Costas COMESANA Președinte Comitetul Economic și Social din Spania
Voturile cetățenilor sunt predictibile, actuala clasă politică din UE și SUA au eșuat și atunci cetățenii se îndreaptă către cei care le dau impresia că le oferă stabilitate, predictibilitate și un trai măcar la fel de bun cum au avut în trecut, chiar dacă istoria ne arată ca este foarte puțin probabil ca aceștia să poată livra ce au promis.
Suntem într-o situație de poli-criză. Trump este o binecuvântare pentru ca europenii să facă ceea ce trebuiau să facă dinainte și să își rezolve problemele majore, atrofiate pentru care nu s-a intervenit la timp.
Am trecut de la economia de obiective/productivitate la economia de comerț, cu multe aspecte de mediu, care deși sunt votate, nu se pot implementa. Trebuie să fim sustenabili, iar pentru asta trebuie să creștem, să avem productivitate mai bună decât până acum.
Este nevoie de un echilibru între obiective și productivitate în funcție de ce cere populația, nu guvernul și politicieni. Trebuie ca guvernul să preia de la organizațiile profesionale, populație și integreze în politici care să aibă impact economic pozitiv pentru întreaga populație și țară.
Acesta este rolul nostru în CES, să facilitam acest lucru. Trebuie să găsim un echilibru între drepturile muncitorilor și interesul companiilor, care trebuie să rămână competitive, iar pentru asta am stabilit 3 criterii: Gradualitate de intrare în aplicare printr-o perioadă de tranziție, Flexibilitate și Compensație-Acompaniere.
Angel VILLAFRANCA Președinte Cooperativele Agroalimentare din Spania
Partea fundamentală din cooperative sunt oamenii, membrii, angajații, conducerea. Avem grijă de mediul rural producând alimente, cu sustenabilitate și cu persoane.
Traversăm provocări și schimbări permanente, dar nu se schimbă necesitatea de a se hrăni oamenii și noi ne ocupam de asta. Am trecut 3 ani cu seceta majoră.
Acum e momentul să ne obținem accesul la apă ca să evităm ce s-a întâmplat în ultimi ani, iar pentru asta trebuie construită infrastructura necesară în acest sens. Trebuie nu doar să ne audă UE, dar și asculte pentru că suntem în teritoriu și cel mai bine cunosc realitatea, membrii cooperatori. Cooperativele sunt model de eficiență, producând alimente cu trasabilitate, transparență, calitate, la prețuri accesibile pentru consumatori.
Să ne îndeplinim misiunea necesită multă muncă pentru ca membrii noștri să poată lucra în ferme, piețe, căutând digitalizarea și inovarea care face mult mai sigur viitorul nostru.
Știm bine că sectorul nostru cooperatist bine organizat și structurat aduce valoare pentru noi și instrumentele publice care se pun în mișcare. Avem nevoie de persoane. Muncim ca să ducem mai departe misiune noastră. Noi, cooperativele lucrăm pentru a avea piață transparentă și un ADN sănătos. Lucrăm la digitalizare și inovare, la mediu, la sustenabilitate.
Mulțumim pentru sprijinul cooperativismului, avem nevoie de voi și contăm pe persoane, pe membri noștri. Cooperativele înseamnă să lucrăm împreună pentru viitorul nostru. Ne adaptăm, reinventăm, creștem ca să aducem cât mai multe beneficii fermierilor membri și să ducem mai departe sistemul cooperatist.
Gabriel TRENZADO Manager General Cooperativele Agroalimentare din Spania
Ca să dezvoltăm cooperativele noastre am venit cu PECOOP – Planul Strategic al Cooperativelor Agroalimentare din Spania 2025-2028 – Uniți-Competitivi-Sustenabili.
Fără apă nu exista viitor, nu exista sustenabilitate, nu exista hrană. Dimensiunea medie a cooperativelor din Spania este mică, trebuie să colaborăm mai mult, să avem mai multe relații intercooperatiste. Este o oportunitate să ne orientăm mai mult ofertă față de cerere. Cu cât cooperativele vor fi mai organizate, structurate, cu atât piața va fi mai organizată si transparentă.
Cu toți am făcut greșeli aplicând investiții în mediul economic care nu au avut efect și nu au adus suficienți tineri în mediul rural care să fie sustenabili din agricultură pentru că nu am realizat toate investițiile posibile prin intermediul cooperativelor.
Trebuie să investim mai mult în inovare și digitalizare, să testăm noi și apoi implementăm, deoarece nu se potrivește ce au testat alții.
Nu putem permite ca alții să folosească datele noastre și să vină apoi să ne vândă noua produsele. Trebuie marcată limita cum putem colabora să menținem echilibrul. Inteligența artificială este cea mai mare descoperire a omenirii, după foc. Ne interesează să fie folosită doar în folosul populației și nu împotriva lei.
Comunicarea internă este un pol de atracție. Cooperativele trebuie să fie transparente ca să poată atrage tineri, femei și să fie durabile în timp.
Trebuie să lucrăm mult la ce crede consumatorul despre noi ca să ne putem continua misiunea.
Viitorul cooperativismului agroalimentar este în mâinile noastre.
(I.B.)
Articolul România la Congresul Național al Cooperativelor Agroalimentare din Spania apare prima dată în Agro BUSINESS.
Bitdefender avertizează asupra unui nou val de fraudă prin reclame, care a vizat milioane de utilizatori Android din întreaga lume. Infractorii cibernetici au reușit să introducă cel puțin 331 de aplicații periculoase în magazinul oficial Google Play, descărcate de peste 60 de milioane de ori, potrivit unui comunicat.
Aceste aplicații aparent banale, cum ar fi scanere pentru coduri QR, aplicații de monitorizare a cheltuielilor, aplicații pentru sănătate sau pentru fundaluri de ecran, afișează agresiv reclame în mod nedorit și chiar încearcă să convingă utilizatorii să își divulge datele personale, inclusiv credențiale de acces și informații bancare, prin atacuri de tip phishing.
Infractorii au folosit metode sofisticate pentru a păcăli măsurile de securitate ale Google, printre care și ascunderea pictogramelor aplicațiilor imediat după instalare – comportament restricționat în versiunile mai recente de Android. Astfel, victimele nu le pot identifica sau elimina ușor din telefon. În unele cazuri, numele aplicațiilor se schimba în „Google Voice“ pentru a le face să pară complet normale.
Aplicațiile periculoase identificate de cercetătorii Bitdefender aveau, în majoritatea cazurilor, anumite funcționalități legitime pentru a induce în eroare utilizatorii, dar puteau și să ruleze reclame chiar și fără permisiunile obișnuite sau interacțiunea directă a utilizatorului. În plus, puteau lansa automat pagini false, care solicită date sensibile, precum parole pentru Facebook sau YouTube și chiar informații despre carduri bancare.
(I.B.)
Articolul Bitdefender: Sute de aplicații periculoase în Google Play apare prima dată în Agro BUSINESS.
În ultimele săptămâni, o nouă pandemie s-a „năpustit“ peste zootehnie. Se pare că pesta porcina și febra aftoasă au luat cu asalt fermele din România.
De exemplu, la finele lunii martie Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Buzău a identificat două focare de pestă porcină africană la nivelul a două comune, alte 217 cazuri de îmbolnăviri fiind raportate în mediul silvatic, la mistreți.
Potrivit DSVSA, cele două focare de pestă porcină africană au fost înregistrate pe parcursul lunii martie, în comunele Sărulești și Boldu. „Tot județul Buzău este în zona roșie, dacă vorbim despre pesta porcină în mediul silvatic.
Per total, în zona mediului silvatic au fost identificate 217 cazuri de pestă porcină, cu 55 de mistreți găsiți morți și 162 vânați, dar numărul se poate modifica de la o zi la alta. Cu siguranță, există o legătură între cazurile identificate în gospodării cu cele din mediul silvatic“, a precizat, la vremea respectivă, DSVSA Buzău.
Luna trecută am fost la o întrunire a asociațiilor din domeniul zootehnic. Ce am aflat aici? Că, în total, pesta porcină africană a dus la uciderea a peste 2 milioane de porci în România. Iar acest fapt are un impact economic uriaș pentru industrie.
Dar nu și pentru cei care importă carne de porc… Cu alte cuvinte tendința este că devenim dependenți aproape total de importuri. Mai mult decât atât, în luna aprilie, peste 15.000 de animale au fost afectate de febra aftoasă. Potrivit specialiștilor, pagubele se ridică la aproximativ 1 miliard de euro…
Concluzia discuției între specialiști? Animalele sălbatice pot răspândi virusul iar din acest motiv, aproximativ 15 milioane de animale se pot îmbolnăvi de la porci la vaci. De aceea, se cere imperios o strategie de vaccinare.
Totuși, nu am putut să nu remarc o suspiciune a celor implicați în industrie cu privire la originea bolilor. S-au bătut apropouri cum că această pandemie a apărut de „nicăieri“ într-un mod cel puțin ciudat.
Nimeni nu a avut o explicație rațională în ceea ce privește originea bolilor… Și totul „bătea“ cumva într-un fel de teorie a conspirației… Personal, cu evenimentele din ultimii ani m-am cam lămurit cu aceste „teorii“. Am învățat că „practica“ bate orice „teorie“…
Numai că… Luna trecută presa internațională și de la noi semnala următorul fapt, citez: „Ungaria a sugerat un «atac biologic» ca posibilă sursă a primului focar de febră aftoasă din ţară după mai bine de jumătate de secol, ceea ce a provocat închiderea graniţelor şi sacrificarea în masă a vitelor în nord-vestul ţării, potrivit news.ro.
Astfel, Ungaria a raportat în martie, primul caz de febră aftoasă din ultimii 50 de ani la o fermă de bovine din nord-vest, în apropierea graniţei cu Austria şi Slovacia, a anunţat Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor, citând autorităţile ungare.
Până pe 10 aprilie, autorităţile de sănătate animală efectuaseră controale la aproape 1.000 de ferme din Ungaria, doar patru din regiunea afectată din nord-vest având rezultate pozitive.
„În acest stadiu, putem spune că nu se poate exclude faptul că virusul nu a fost de origine naturală, este posibil să avem de-a face cu un virus creat artificial“, a declarat şeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban, Gergely Gulyas, într-o conferinţă de presă.
Răspunzând la o întrebare, Gulyas a declarat că nu poate exclude faptul că epidemia de virus este rezultatul unui atac biologic, fără a indica cine ar putea fi responsabil. El a spus că suspiciunea se bazează pe informaţii verbale primite de la un laborator străin, dar rezultatele acestora nu au fost încă pe deplin dovedite şi documentate.
Stocul de bovine al Ungariei număra 861.000 de capete pe baza unui recensământ al şeptelului efectuat în decembrie, puţin schimbat faţă de nivelurile din anul precedent. Aceasta a reprezentat 1,2% din totalul stocurilor de bovine din Uniunea Europeană, conform statisticilor oficiale“, am încheiat citatul.
Potrivit autorităților, febra aftoasă nu prezintă niciun pericol pentru oameni, dar provoacă febră şi băşici în gură la rumegătoarele cu copite bifurcate, cum ar fi bovinele, porcinele, ovinele şi caprinele, iar focarele duc adesea la restricţii comerciale.
Ce se întâmplă în realitate? Cu exactitate nu putem ști… Dar unii intuiesc… Iar intuiția nu prea dă greș…
Bogdan PANȚURU
Articolul Să moară „porcu“… apare prima dată în Agro BUSINESS.
Comisia Europeană va propune reduceri profunde ale normelor de raportare de mediu ale Uniunii Europene în încercarea sa de a reduce birocrația și de a stimula economia în dificultate a blocului, potrivit unei secțiuni a unui proiect al viitoarei legislații omnibus obținute de POLITICO si preluate de financialintelligence.
Într-unul dintre primele acte legislative majore ale noii Comisii, un număr mare de întreprinderi ar putea fi scutite de obligația de a respecta normele de raportare privind durabilitatea corporativă, astfel încât doar cele mai mari întreprinderi să intre sub incidența reglementărilor, se arată în documentul divulgat.
Între timp, cerințele de monitorizare a încălcărilor drepturilor omului și ale mediului în lanțurile globale de aprovizionare ale companiilor ar putea fi reduse considerabil în temeiul modificărilor propuse.
Propunerea așteptată cu nerăbdare va fi o ușurare pentru multe întreprinderi îngrijorate că trebuie să îndeplinească standarde complicate de raportare ecologică, dintre care multe se plâng că se suprapun și necesită investiții majore pentru a asigura conformitatea.
Dar grupurile verzi și de centru-stânga sunt susceptibile de a se opune multora dintre schimbări, stabilind o luptă în Parlamentul European și între țările membre.
„Dacă se confirmă, acest lucru este nesăbuit“, a declarat sâmbătă Maria van der Heide, șefa politicii UE la ONG-ul ShareAction. „Legile privind durabilitatea concepute pentru a aborda cele mai presante crize – dezastrul climatic, încălcările drepturilor omului, exploatarea corporativă – sunt eliminate în spatele ușilor închise și la o viteză record. Aceasta nu este simplificare, ci dereglementare pură.“
Simplificarea principalelor norme ecologice
Proiectul de lege omnibus vizează simplificarea a trei dintre principalele norme ecologice ale blocului care afectează întreprinderile: directiva privind raportarea privind durabilitatea întreprinderilor (CSRD), care obligă întreprinderile să raporteze cu privire la impactul lor asupra mediului și la expunerea lor la riscul climatic; directiva privind due diligence în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD), care le obligă să investigheze și să abordeze abuzurile împotriva drepturilor omului și a mediului în cadrul lanțului lor global de aprovizionare; și taxonomia UE, care definește ceea ce contează ca o investiție durabilă.
De asemenea, se așteaptă ca proiectul de lege să includă modificări ale taxei la frontiera carbonului, deși acest lucru nu a fost confirmat în secțiunea divulgată a proiectului de lege.
Conform proiectului divulgat, Comisia propune efectuarea a opt modificări la normele privind diligența necesară pentru a le atenua în mod semnificativ, inclusiv solicitarea adresată întreprinderilor de a se uita doar la furnizorii lor direcți și nu mai departe de-a lungul lanțurilor lor de aprovizionare.
Modificările aduse CSRD ar face ca punerea în aplicare a legii să fie amânată cu un an și ar însemna că doar cele mai mari companii – cele cu peste 1000 de angajați și o cifră de afaceri de 450 de milioane EUR – ar trebui să se conformeze. În conformitate cu legislația existentă, normele s-ar fi aplicat societăților cotate la bursă cu doar 50 de angajați și o cifră de afaceri anuală de 8 milioane EUR începând cu 2026.
Dacă va fi adoptată, ultima modificare ar însemna că domeniul de aplicare al CSRD și al CSDDD ar deveni același, ceea ce întreprinderile și țările membre au solicitat.
POLITICO a mai anunțat că un proiect anterior de lege cuprindea eliminarea așa-numitei reguli de „dublă materialitate“ din CSRD, care impune companiilor să raporteze cu privire la impactul lor asupra mediului, nu doar cu privire la riscurile pe care schimbările climatice le prezintă pentru sănătatea lor financiară, ca în standardele mai tradiționale de raportare privind durabilitatea. Cu toate acestea, secțiunea divulgată a proiectului de lege nu face nicio referire la dubla materialitate.
Aprobarea țărilor membre, necesară
Odată adoptate, modificările propuse vor trebui aprobate de țările membre în cadrul Consiliului UE și de deputații din Parlamentul European.
Legea inițială privind due diligence – adoptată în 2024 și care urmează să fie pusă în aplicare progresiv doar începând cu 2027 – impune întreprinderilor să analizeze în profunzime lanțurile lor de aprovizionare pentru a identifica activitățile care dăunează mediului și încalcă drepturile omului și pentru a acționa în consecință. Conform noilor norme propuse, aceste obligații ar fi reduse radical.
Companiile nu ar mai trebui să se intereseze dincolo de furnizorii cu care au o relație de afaceri directă. Frecvența la care sunt obligate să monitorizeze furnizorii ar fi redusă de la o dată la cinci ani, la o dată anuală.
Acest lucru ar reduce „în mod semnificativ sarcinile nu numai pentru societățile incluse în domeniul de aplicare, ci și pentru partenerii lor de afaceri, adesea IMM-uri, care riscă să primească cereri de informații (detaliate) în cadrul acestor exerciții de monitorizare“, se arată în text.
În plus, întreprinderile nu vor mai fi obligate să pună capăt relațiilor cu furnizorii care nu își îmbunătățesc comportamentul.
Comisia dorește, de asemenea, să elimine actualul regim de răspundere la nivelul UE, pentru a „reduce riscul de litigii“ pentru întreprinderi. Aceasta ar însemna că tragerea la răspundere a întreprinderilor pentru încălcări ale CSDDD ar exista doar în temeiul legislației naționale.
Modificările propuse limitează, de asemenea, domeniul de aplicare al termenului „parte interesată”, reducând numărul de persoane și comunități pe care întreprinderile trebuie să le ia în considerare atunci când își desfășoară activitatea de due diligence.
Proiectul îndulcește, de asemenea, cerința inițială ca întreprinderile să pună în aplicare un plan de tranziție privind schimbările climatice.
Textul modifică, de asemenea, normele privind modul în care țările membre ar trebui să amendeze întreprinderile neconforme, eliminând cerința din norma existentă ca amenda să fie legată de cifra de afaceri a unei întreprinderi.
(B.P.)
Articolul Politico: Bruxelles-ul intenționează să reducă drastic normele ecologice ale UE apare prima dată în Agro BUSINESS.
Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 intens dezbătută la Biofach Nürnberg 2025
Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 va necesita acțiuni mult mai bine direcționate, inclusiv un sprijin politic mai puternic, o dezvoltare robustă a pieței și o colaborare sporită între sectoarele implicate în agricultura ecologică, așa cum reiese din analiza FIBL, prezentată în raportul anual dat publicității la deschidere din acest an a târgului Biofach Nürnberg.
Uniunea Europeană (UE) își propune să atingă acest obiectiv în cadrul strategiei sale Farm-to-Fork, iar pentru a ajunge la 25% terenuri ecologice, va fi necesară o creștere semnificativă față de 10,9% cât reprezintă în prezent, adică aproximativ 17 milioane de hectare.
Prin strategiile Farm-to-Fork (F2F) și Biodiversitate, Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv foarte ambițios de a avea cel puțin 25% din terenurile agricole sub producție ecologică până în 2030.
În perioada 1985 și 2022, terenurile și producătorii ecologici ai UE au înregistrat o creștere constantă, dublându-se la fiecare deceniu, ajungând la 17 milioane de hectare (10,54 %).
Pandemia de COVID-19 și consecințele invaziei Rusiei în Ucraina asupra prețurilor la energie, îngrășăminte și alimente au afectat încrederea în conversie în mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Austria.
Cu toate acestea, ratele generale de creștere la nivel european au rămas constante. În baza tendințelor anterioare de creștere, este probabil ca 15-18% din suprafața agricolă utilizată a UE, adică 24-30 de milioane de hectare, ar putea fi gestionată ecologic până în 2030.
Însă atingerea țintei de 25% (40 de milioane de hectare) reprezintă o provocare mai mare, implicând o accelerare cu cel puțin 50% a ritmului actual de creștere.
Fără o astfel de accelerare, este posibil ca obiectivul de 25% sa fie atins abia între 2035 (proiecție de creștere exponențială) și 2050 (proiecție de creștere liniară), după cum subliniază raportul FIBL.
Sprijinul pentru piață și politicile sunt esențiale, dar provocările persistă, inclusiv finanțarea insuficientă a politicii agricole comune (PAC) și obiectivele naționale inegale.
Planurile de acțiune ecologice și politicile de cerere și ofertă au un potențial semnificativ, dar sunt necesare reforme mai puternice, colaborare și inovare. P
roiectul OrganicTargets4EU, în care Inter-Bio este partener prin Universitatea Spiru Haret, explorează strategii de eliminare a lacunelor, iar rezultatele sunt așteptate până în 2026. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS) și implicarea publică sunt vitale.
„Conform datelor publicate, România de află pe un loc extrem de modest, cu mult sub media europeană de 10,9% suprafața certificată ecologic, respectiv numai 5,1%.
În regim ecologic, România avea în 2023, anul de referință al raportului FIBL, 693.998 ha, cu o creștere anuală de numai 50.000 ha.
Interesant este faptul că, în ierarhia exportatorilor de pe piețele europene către piața SUA, România ocupă locul 3, după Turcia și Rusia, urmată de Italia (locul 4) și Spania (locul 5), ceea ce reflectă o orientare accentuată spre exportul fermelor ecologice, în special cerealiere, care exportă preponderent materie primă.
În Sistemul Demeter, cel mai avansat sistem de certificare analizat de raport, care impune o certificare suplimentară față de normele de certificare ecologică, România are numai 266 ha, 4 ferme și un procesator, comparativ cu Polonia, care are 2.515 ha, 717 ferme și 4 procesatori, Portugalia cu 673 ha din 15 ferme și Lituania 3.401 ha din 17 ferme” a precizat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius.
Deși incertitudinile geopolitice și economice din ce în ce mai mari au afectat comerțul global, ediția din acest an a World of Organic Agriculture confirmă rezistența remarcabilă a pieței ecologice globale: suprafața terenurilor agricole ecologice la nivel mondial a crescut ușor, la fel ca și piața globală a alimentelor ecologice.
„În opinia noastră, exprimată la reuniunile conferinței, este crucială o abordare sistemică atât în România, cât și în UE, integrând politici care stimulează atât oferta, cât și cererea, susținute de instituții puternice, o colaborare eficientă în cadrul comunității agricole și un acces sigur pe piață.
Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS), alături de cercetarea participativă și strategiile inovatoare de marketing, sunt esențiale pentru atenuarea riscurilor pentru fermieri și pentru a face agricultura ecologică mai viabilă.
Extinderea cooperării cu părțile interesate din domeniul non-agricol, cum ar fi cele din domeniul sănătății publice și al societății civile, poate consolida și mai mult sprijinul public și legitimitatea pentru agricultura ecologică, integrând-o ca o componentă centrală a sistemelor alimentare durabile.
Aceste evoluții subliniază necesitatea unor reforme și inovații semnificative pentru a accelera progresele în direcția atingerii țintei de 25% până în 2030“, a subliniat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius
Deși unele țări au continuat să înregistreze o creștere a pieței, rămâne de văzut când va relua creșterea la nivelul UE.
Evoluția pieței este inegală în UE: unele țări având piețe interne bine stabilite, altele bazându-se în mare parte pe exporturi, iar altele încă se află în stadii incipiente de dezvoltare a piețelor interne sau de export.
Creșterea continuă a pieței este importantă pentru încrederea producătorilor în a-și converti fermele.
Scăderea recentă a creșterii pieței a dus la o încetinire sau chiar la rate de conversie negative în unele țări, dar, așa cum s-a discutat mai sus, acest lucru a fost compensat de creșterea în alte părți.
(B.P.)
Sursa: IH Bio Danubius Cluster, membru Inter-Bio
Articolul România, cu mult sub media europeană de expansiune a agriculturii ecologice apare prima dată în Agro BUSINESS.
În februarie 2025, la Ploiești, peste 35 de participanți au luat parte la atelierul „Eco-scheme și standarde voluntare collective“ un eveniment organizat în cadrul proiectului Wallachia eHUB, care a evidențiat beneficiile implementării integrate a eco-schemelor și standardelor voluntare pentru tranziția ecologică și digitală.
În cadrul acestui atelier, Wallachia eHUB a ocupat un rol central, demonstrând cum serviciile specializate în transformarea digitală pot accelera inovarea în agricultură, oferind soluții concrete pentru sectorul ecologic și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, au fost prezentate și alte inițiative europene de referință, care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii. Printre inițiativele prezentate s-au numărat:
■ OrganicTargets4EU – sprijinirea obiectivelor sectorului ecologic din strategia „Farm to Fork” prin comunități de practică;
■ Agroecology-TRANSECT – consolidarea bazei de cunoștințe pentru fermieri și consilieri în agroecologie;
■ OrganicClimateNET – dezvoltarea unei rețele pilot de 250 de ferme ecologice pentru adaptarea practicilor agricole la schimbările climatice;
■ OrganicAdviceNetwork – o rețea europeană de 1.000 de consilieri specializați în agricultură ecologică din 27 de state membre UE și 7 țări europene.
Wallachia eHUB – Partener strategic pentru transformarea digitală în agricultură
În cadrul evenimentului, proiectul Wallachia eHUB (WEH)a fost evidențiat ca un exemplu de bună practică în integrarea tehnologiei digitale pentru susținerea agriculturii inteligente și combaterea schimbărilor climatice. Soluțiile oferite de Wallachia eHUB includ:
■ Integrarea roboticii și inteligenței artificiale în agricultura modernă.
■ Dezvoltarea unor sisteme 3D pentru gestionarea optimă a culturilor și reducerea pierderilor.
■ Crearea unor platforme digitale care sprijină colaborarea fermierilor, consilierilor și altor actori din sector.
Concluzii…
Evenimentul a concluzionat cu angajamentul Consorțiului de clustere Inter-Bio, susținut de Wallachia eHUB, pentru dezvoltarea unei rețele de ferme ecologice și consilieri specializați in domeniul practicilor ecologice. Această inițiativă va integra si promova cele mai bune practici.
Printre acestea se numără managementul integrat al pesticidelor; utilizarea sustenabilă a energiei; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sisteme agro-forestiere integrate si sustenabile.
„Viitorul aparține agroecologiei, iar digitalizarea nu trebuie să fie un scop în sine, ci un mijloc pentru a crea modele de afaceri sustenabile. Susținem comunitățile de practică dezvoltate în jurul clusterelor Inter-Bio și soluțiile digitale promovate de Wallachia eHUB.
Un loc central al activității acestor comunități va fi legat de dezvoltarea și finanțarea de eco-scheme și standarde voluntare si susținerea prin consultanță a acestor abordări“ a declarat Costin Lianu, coordonator al proiectului Wallachia eHUB și președinte al consorțiului de clustere Inter-Bio.
Următorii pași:
Vor fi organizate întâlniri lunare pentru colaborare, schimb de cunoștințe și dezvoltarea rețelelor de consiliere. Printre priorități se numără:
– Explorarea inovațiilor tehnologice aplicabile în agricultură.
– Dezvoltarea unor strategii pentru practici agricole inteligente din punct de vedere climatic.
– Facilitarea accesului la finanțări pentru inovație.
– Crearea unei platforme digitale pentru schimbul continuu de cunoștințe între participanți.
Acest eveniment subliniază rolul crucial al ecosistemelor de practică, parteneriatelor și inovației în construirea unui viitor sustenabil pentru agricultură.
Prin abordarea sa inovatoare, Wallachia eHUB confirmă rolul său de catalizator al digitalizării și sustenabilității în agricultură, contribuind la modelarea viitorului acestui sector esențial.
Ion BOGDAN
Articolul Agroecologia și digitalizarea: modele sustenabile pentru agricultura viitorului apare prima dată în Agro BUSINESS.
Abatorul Periș SA și subsidiarele sale, Cathedral Distribution SRL și Policalita SRL, au înregistrat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri în 2024, ajungând la peste 700 milioane RON, o majorare de 12% față de anul precedent.
Performanța financiară notabilă a fost însoțită de o îmbunătățire considerabilă a profitabilității înainte de dobânzi, impozite și amortizări (EBITDA) de la negativ 3,5 milioane RON la peste 26 milioane RON (+850%), compania reușind să treacă de la o pierdere netă de 13,2 milioane RON în 2023 la un profit net estimat a depăși 4 milioane RON în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 131%, după cum anunță grupul într-un comunicat.
„Dorim să apreciem sprijinul acordat de stat industriei de porcine din România, puternic afectată de pesta porcină africană începând cu anul 2017. Această criză a avut un impact devastator asupra producției interne, schimbând structura pieței și crescând dependența de importuri.
Programul guvernamental de repopulare a fermelor a contribuit semnificativ la revitalizarea sectorului, facilitând creșterea producției locale și stabilizarea prețurilor porcului viu. În plus, este de salutat și susținerea de care am beneficiat din partea Exim Banca Românească, care a acordat companiei un credit pentru capital de lucru în valoare de 48 milioane lei, finanțare acordată în cadrul schemei de ajutor de stat Ucraina.
O finanțare care a fost esențială pentru desfășurarea activităților companiei în condiții optime și pentru menținerea lanțului de aprovizionare“ – a declarat Alin Zamfira, Președinte al Consiliului de Administrație Abatorul Periș SA.
Exim Banca Românească a implementat, în baza mandatului special primit din partea statului român, Schema de ajutor de stat în contextul crizei economice generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în cadrul căreia companiile mari și IMM-urile au putut accesa garanții de stat și credite cu dobândă subvenționată.
„Flexibilitatea și adaptabilitatea Exim Banca Românească ne permit să implementăm rapid soluții financiare complexe, astfel încât să ne onorăm promisiunea de susținere a companiilor românești, mai ales atunci când traversează contexte mai puțin favorabile, precum pandemia sau conflictul din Ucraina.
De aceea, ne bucurăm de fiecare dată când vedem că, prin demersurile noastre, contribuim efectiv la dezvoltarea business-urilor locale, așa cum este și cazul Abatorului Periș, jucător de top din industria agroalimentară românească.
Acest lucru ne motivează să continuăm să inovăm, să venim cu soluții financiare smart pentru toți antreprenorii, astfel încât să ne menținem statutul de partener financiar preferat de business“ – a declarat Traian Halalai, Președintele Executiv al Exim Banca Românească.
Noi achiziții
Ca parte a strategiei de dezvoltare, în primul trimestru al anului 2024, Abatorul Periș SA a finalizat achiziția a două unități specializate de procesare a cărnii – Cathedral Distribution SRL și Policalita SRL. Aceste achiziții sunt parte dintr-un plan strategic de diversificare a portofoliului de produse și de extindere a prezenței pe piață, consolidând astfel poziția companiei în industria cărnii.
Un alt factor cheie în redresarea și dezvoltarea companiei a fost sprijinul acționarului majoritar, Jabbar Kanani, care, prin intermediul CCI Cardinal Equity SRL, a asigurat o finanțare de 20 milioane RON. Această infuzie de capital a permis companiei să își susțină planurile de dezvoltare, să optimizeze procesele operaționale și să-și îmbunătățească performanța financiară.
Datorită poziționării sale strategice în proximitatea celei mai mari piețe de consum din România – București și județele învecinate – precum și în apropierea centrelor de distribuție ale marilor lanțuri de retail internațional, Abatorul Periș beneficiază de un lanț logistic optimizat.
Combinând această localizare strategică cu dotările tehnice moderne și respectarea celor mai înalte standarde de calitate, Abatorul Periș oferă consumatorilor garanția prospețimii și calității superioare a produselor sale.
Grupul Periș își reafirmă angajamentul de a furniza produse de înaltă calitate și de a contribui la dezvoltarea durabilă a industriei cărnii din România, prin investiții continue, modernizare tehnologică și strategii de creștere sustenabilă.
Pentru următorii ani, Grupul va continua planul de investiții anuale de aproximativ 20 milioane lei, pentru eficiența tehnologică prin modernizarea echipamentelor și creșterea gradului de automatizare.
Compania urmărește, de asemenea, extinderea canalelor de distribuție pentru produsele de calitate superioară, abordare care va permite grupului să răspundă cerințelor pieței în schimbare și să se dezvolte pe termen lung, având în vedere tendințele actuale de consum din România.
Ion BOGDAN
Articolul Grupul Periș și-a anunțat rezultatele financiare și extinderea portofoliului de produse apare prima dată în Agro BUSINESS.
Politica europeană în materie de siguranță alimentară are ca obiective principale: protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor și promovarea bunei funcționări a pieței unice europene.
În acest sens sunt stabilite, prin legislația U.E. implementată în legislația națională, norme de monitorizare și control prin care să se asigure principiul de bază al politicii privind siguranța alimentelor care constă în aplicarea unei abordări integrate, de tipul „de la furcă la furculiță“ și care să includă toate sectoarele lanțului alimentar, inclusiv producția de furaje, sănătatea plantelor și animalelor, bunăstarea animalelor, producția primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, comercializarea lor pe plan național, intracomunitar, precum și importul și exportul cu alimente.
De asemenea se reglementează, etichetarea acestor produse alimentare, precum şi a altor produse destinate consumului uman sau animal.
Prin respectarea tuturor regulilor din domeniul securității și siguranței alimentelor pe întregul lanț alimentar, operatorii din acest domeniu de activitate, precum și autoritățile competente, garantează că acestea sunt sigure pentru consumatorul final și nu prezintă risc pentru sănătatea populației.
Operatorii care activează în diferite segmente din lanțul alimentar, dar și consumatorii, trebuie să fie informați și să cunoască că alimentele, respectiv materiile prime sau produsele finite, au capacitatea și riscul cumulării de factori de contaminare, care se împart în:
■ contaminare chimică – substanțe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare) aportul suplimentar de compuși chimici proveniți din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri.
■ contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziți.
■ intenția ilicită de falsificare a alimentelor prin substituirea totală sau parțială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime, înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine, adaosul de substanțe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte, utilizarea de ingrediente și aditivi alimentari neadmiși sau în doze mai mari decât cele recomandate, punerea pe piață a unui produs de imitație în locul produsului original.
Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.
Conform regulamentelor europene, operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de conformitate emis pentru fiecare sortiment şi lot de produs, precum şi prin etichetă cu date informative privind sortimentul, compoziția rețetei de fabricație, valabilitatea, modul de păstrare, etc.
Aceste informații au la bază buletine de analiză emise de laboratoare de referință, în urma analizelor efectuate din probe de materii prime şi produse preparate recoltate în cadrul programului de autocontrol a firmei respective.
Totodată regulile impuse de normele europene sunt însoțite și de responsabilitatea personalului din rețeaua sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, prin intensificarea activității profesionale și implicare atentă în supravegherea evoluțiilor unor evenimente la care sunt conectați concret în activitatea de zi cu zi.
Astfel personalul de specialitate (medici veterinari, medici umani, chimiști, biologi, ingineri tehnologi în chimia alimentară, ingineri zootehniști) care activează în cadrul D.S.V.S.A. județene și în laboratoarele de referință, monitorizează în permanență produsele alimentare care se comercializează pe teritoriul național și în activități de import-export, prin acțiuni de supraveghere, de control şi expertiză de laborator, acțiuni cuprinse în Programul strategic național, cu reprezentare în fiecare județ, acțiuni care sunt defalcate pe fiecare unitate sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor teritorială şi pe obiective autorizate pentru activitate în domeniul alimentar.
În laboratoarele de referință, acreditate, se efectuează examene pentru supravegherea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, analize pentru determinarea speciei de proveniență, pentru proteina animală sau vegetală, expertizare privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezența aditivilor alimentari, a reziduurilor din materii prime, ingrediente, membrane şi alte elemente care definesc produsele alimentare finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu.
Întregul lanțul alimentar este monitorizat, supravegheat şi verificat de personal de specialitate care activează la nivel de unitate din domeniul creșterii animalelor şi din domeniul alimentar, la unitățile sanitare veterinare teritoriale şi în cadrul compartimentelor de profil din cadrul D.S.V.S.A. județeană.
În toate cazurile de neconformități, în funcție de gradul de risc, atunci când au fost notificate situații periculoase pentru sănătatea publică cu privire la alimente și furaje, specialiștii din domeniul sanitar veterinar. în colaborare cu operatorii economici retrag produsele de la consumul public, iau măsuri pentru denaturarea lor și le dirijează către o unitate de neutralizare a deșeurilor.
De asemenea, toate probele, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificări, depășiri ale limitelor specificate sau prezența unor compuși interziși, etichetare necorespunzătoare, sunt notificate Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din județul de proveniență al probelor pentru efectuarea investigațiilor și aplicarea de măsuri asupra lotului în cauză.
Implementarea acestor strategii și măsuri conferă populației consumatoare de produse alimentare de origine animală și vegetală că sănătatea nu le este pusă în pericol atunci când se aprovizionează cu alimente din rețeaua comercială înregistrate / autorizate sanitar veterinar și care funcționează în cadrul legislației din domeniu, zonă aflată permanent sub controlul de specialitate.
Dr. Ioan Viorel PENŢEA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu
Articolul Acțiuni și responsabilități privind securitatea alimentară apare prima dată în Agro BUSINESS.
După ce duminică juniorul Paul Cordea a deschis drumul pentru România la World Butchers’ Challenge – Paris 2025, luni, 31 martie, a fost rândul seniorilor să intre în arenă.
Echipa care a concurat cot la cot cu cei mai buni măcelari ai lumii a fost formată din Gabriel Arghir (Macelleria Torelli, Torino, Italia), Sandu Mirea (Auchan Drumul Taberei, București), Ciprian Irimia (Raitar, Suceava), Adrian Petre (Carne și sare, București), Georgian-Marius Petre (Cathedral Distribution, Buzău), Bíró János László (Petry, Târgu-Mureș).
Cei șase „Măcelari de Elită” au fost susținuți puternic din tribune de colegii lor Cătălin Angheru (antreprenor, București), Florin Stîngă (Sergiana, Brașov), Alin Moldovan (Boo.bburger, Cluj), Paul Cordea (Moldovan Carmangerie, Cluj, precum și de suporteri veniți special din țară pentru această competiție.
Adversarii României în acest concurs au fost Australia, Belgia, Brazilia Canada, Germania, Italia, Irlanda, Marea Britanie, Spania, Franța, Italia, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii.
Timp de trei ore și jumătate, măcelarii români au tranșat și transformat patru tipuri de carne (vită, porc, miel și pui) în nu mai puțin de 120 de preparate spectaculoase. Atmosfera competiției a fost intensă, iar presiunea uriașă, dar echipa României a reușit să rămână concentrată și să lucreze unitar.
„Am colaborat toți foarte bine pe întreg parcursul concursului și îi felicit pe colegii mei pentru că au dat totul. Am făcut o echipă grozavă împreună. Sunt sigur că nu ne-am făcut de râs.
Am vrea un loc pe podium, dar știm că nu e ușor – toți ceilalți sunt foarte buni, consacrați, cu experiență de 20 de ani. Noi abia am venit acum. Dar nu am venit aici să plecăm acasă imediat.
Am venit să punem bazele unei echipe serioase, puternice. Deja mă gândesc la următorul mondial, unde o să facem totul mult mai bine, mai ales că acum avem experiență”, a spus căpitanul echipei Gabriel Arghir.
Aflați la prima participare la acest campionat mondial, măcelarii români au impresiont publicul și organizatorii atât prin execuția produselor, cât și prin originalitatea mesei de prezentare.
De altfel, și adversarii au remarcat performanța echipei României. „Sunteți surpriza plăcută a competiției. Noi, la prima participare, am fost sub voi azi. Și la a doua participare am câștigat”, le-a spus românilor după concurs Dirk Freyberger, căpitanul Germaniei, campioana en titre.
În timp ce măcelarii români au valorificat la maximum și carnea și timpul, Cosmin Moldovan, inițiatorul proiectului „Măcelari de Elită” și președinte al Fundației Ștefan Moldovan, a jurizat celelalte echipe aflate în concurs.
„A fost o competiție de foarte înalt nivel în care echipele europene au făcut diferența. Au dovadă de foarte multă creativitate, de combinație a gusturilor și culorilor, fără să mai pun la socoteală tăieturile precise și modul în care au valorizat fiecare bucată de carne sau de os.
Regulamentul nu mi-a permis să jurizez echipa României, dar din punctul meu de vedere am avut cel mai frumos display. Băieții noștri au terminat la timp și au pus pe masa de prezentare toate produsele pe care și le-au programat în antrenamente”, a spus Cosmin Moldovan.
Câștigătorii competiției vor fi anunțați marți, 1 aprilie, în cadrul galei de închidere a World Butchers’ Challenge 2025. Indiferent de rezultat, România a demonstrat că are un loc binemeritat în elita măcelarilor mondiali.
De la debutul lui, proiectul „Măcelari de Elită” a găsit sprijin în rândul jucătorilor importanți din industria cărnii, și nu numai. Astfel, alături de partenerii strategici Auchan și BCR, echipa este susținută și de Moldovan Carmangerie, Top Chef Măcelar, CarnEXPO, Industria Cărnii, AgroTransilvania Cluster, Carmangeria Ozana, Zimbria, Petry, Ria Do Trading, RBC, Salesianer, Monceanu Inocasings, Solina, Raitar, Carna Carpatica, Karpaten Premium Angus, MTS, SCC Erbașu, EMS Floor Group, Axial Construct Invest, Diana, Ion Moș, Emerson Technik, Rottaprint, Marchand, TESTO, Oscartielle, Renania, Abatorro, Avastar, Crainic Prodimpex și Carmic Impex, Breasla măcelarilor din Târgu Mureș, precum și Consiliul Județean Cluj, Colegiul Tehnic „Raluca Ripan” și APAR.
Articolul România, debut cu dreptul în competiția mondială a măcelarilor apare prima dată în Agro BUSINESS.
Într-o perioadă în care lipsa forței de muncă și schimbările climatice generează provocări critice, agricultura de precizie devine tot mai necesară, dar și accesibilă fermierilor români. Robotul AgriDog, de exemplu, poate inspecta și semnala problemele apărute pe o suprafață de cultură de 1,8 hectare, în doar 28 de minute. Echipamentul se adresează tuturor exploatațiilor agricole care vor să obțină depistarea timpurie a semnelor de stres și boală ale plantelor, explică specialiștii Profeco.
„AgriDog ajută fermierul prin furnizarea rapidă de informații din teren. Practic, atunci când acesta are nevoie de date despre cum evoluează cultura, trimite câinele robot să culeagă informațiile direct de pe câmp.
În 28 de minute, echipamentul poate inspecta o suprafață de 1,8 hectare. Datele sunt livrate sub forma unui raport, care îl ajută pe fermier să ia decizia optimă.
Robotul se adresează tuturor exploatațiilor agricole care au interes în obținerea de alerte timpurii de stres și boală ale culturilor pe care le administrează. AgriDog ȋmpreună cu suita noastră de soluții digitale – drone, senzori, stații meteo, capcane – sunt indispensabile oricărei ferme de secol 21, care vrea să ȋși optimizeze eficiența operațională și să maximizeze productivitatea, prin tehnologii inovatoare și gestionarea inteligentă a resurselor“, a explicat Gabriel Stoian, CEO Profeco.
Odată lansat în cultură, AgriDog poate identifica rapid, cu ajutorul camerei multispectrale cu care este dotat, problemele apărute la nivelul culturilor. Câinele robot este folosit în culegerea datelor din câmp, atât timp cât plantele sunt sub înălțimea lui.
În prezent, echipamentul a fost achiziționat de către fermieri din țara noastră pentru analizarea gradului de înfrățire ȋn cazul culturilor de grâu și pentru depistarea mai multor tipuri de boli care afectează viața de vie. În acest caz, AgriDog poate fi folosit pe întregul sezon.
Robotul poate fi programat pentru inspecții periodice și utilizat fără probleme în perioadele cu stres termic ridicat, precum cele de secetă. Autonomia echipamentului se calculează în funcție de curbele de nivel ale solei sau parcelei.
AgriDog poate fi achiziționat prin intermediul companiei Profeco sau închiriat pentru a analiza culturile. Pentru a-l putea utiliza, fermierii au nevoie de o sesiune de pregătire inițială, care este inclusă în pachetul achiziționat. În cazul închirierii, operarea echipamentului face parte din serviciu.
„AgriDog este un echipament de înaltă precizie, util tuturor fermelor și mai ales celor care se confruntă cu lipsa forței de muncă. Produsul nostru este deja implementat și are tracțiune în piață pentru că răspunde cu eficiență unor nevoi concrete ale fermierilor”, a mai precizat Gabriel Stoian.
Compania românească Profeco s-a lansat ȋn piață cu servicii de import și distribuție de îngrășăminte și fertilizanți organici.
Prin cea mai nouă linie de business, Profeco tech, asigură acces la soluții digitale de administrare a fermei, precum drone, senzori, stații meteo de ultimă generație și capcane, toate integrate ȋntr-o aplicație care face diferența. Aceasta este disponibilă pe bază de abonament lunar, cu un cost accesibil.
(B.P.)
Articolul Câinele-robot poate inspecta 1,8 ha în 28 de minute apare prima dată în Agro BUSINESS.
Școlile din România pot beneficia gratuit de un website modern și intuitiv, realizat de participanții ediției actuale a programului Generația Tech. Acesta poate fi instalat pe propriul domeniu și personalizat cu conținutul necesar, informează itchannel.ro.
Patru echipe multidisciplinare de participanți au modernizat website-urile a patru școli din Brașov, în cadrul proiectului „Școala ta Online“, parte a modulului de angajabilitate din programul Generația Tech.
Pe parcursul a două luni (ianuarie și februarie 2025), cei mai buni exploratori din ediția care a reunit peste 1.800 de participanți au aplicat abilitățile dobândite, dezvoltând patru variante scalabile. Orice școală interesată poate alege modelul preferat și îl poate primi gata de utilizare, având posibilitatea de a-l adapta cu ușurință la propriile nevoi.
Proiectul a reprezentat o simulare reală de colaborare între specializările programului, oferindu-le participanților oportunitatea de a aplica în practică toate cunoștințele dobândite în cele patru luni de formare (august – decembrie 2024).
Într-un cadru real, echipele au contribuit la modernizarea website-urilor prin: implementare (Web Development & JavaScript), crearea design-ului (Web Design), dezvoltarea unei e-biblioteci pentru listarea cărților disponibile în școli (Java), pregătirea conținutului și promovarea inițiativei (Digital Marketing) și organizarea eficientă a proiectului (Project Management).
Cele patru modele de website-uri disponibile gratuit sunt accesibile aici, iar școlile interesate de implementare pot completa formularul de contact.
Peste 1.800 de tineri și adulți și-au dezvoltat gratuit abilitățile viitorului în această ediție
Proiectul „Școala ta Online“ marchează încheierea ediției cu numărul 20 a programului, care este și cea mai amplă de până acum, cu peste 1.800 de tineri și adulți din întreaga țară, sprijiniți de mediul privat pentru a-și antrena abilitățile viitorului.
(I.B.)
Articolul Cum poate orice școală din România să obțină gratuit un website gata de utilizare apare prima dată în Agro BUSINESS.
Managerii cooperativelor agricole din cadrul Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (U.N.C.S.V.) au participat în luna februarie 2025 la prima mobilitate fizică din cadrul celui de-al doilea proiect Erasmus+, intitulat „Bune practici de marketing și branding în cadrul cooperativelor agricole (GPMBAC)“. Evenimentul a avut loc la Dalum Academy of Agricultural Business din Odense, Danemarca.
Acest proiect, cu numărul de referință 2024-1-RO01-KA220-VET-000245966, continuă misiunea primului proiect Erasmus+ derulat de U.N.C.S.V., intitulat „Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole (GGPAC)“.
Dacă proiectul anterior s-a concentrat pe guvernanța cooperativelor agricole, noul demers vizează marketingul, brandingul și antreprenoriatul strategic pentru managerii și membrii consiliilor de administrație ai cooperativelor agricole din România.
Mobilitatea a fost organizată cu sprijinul partenerilor internaționali: Dalum Academy of Agricultural Business (Danemarca), HollandDoor Coöperatie U.A. (Olanda) și Universitatea Humboldt din Berlin (Germania).
Carsten Friis Poulsen, Head of International Division la Dalum Academy, a fost gazda principală a activităților de învățare, predare și formare.
Participanții au avut ocazia să-și dezvolte competențele profesionale, schimbând idei și experiențe cu specialiști din Danemarca, Germania și Olanda. Programul a inclus vizite la ferme moderne și companii agricole specializate, precum SUKUP Europe, DLG Seed Factory și AKD Potato Starch Company, precum și workshopuri dedicate strategiilor de marketing digital, branding autentic și crearea de campanii de promovare eficiente.
Un element esențial subliniat pe parcursul acestei mobilități a fost importanța educației continue în sectorul agricol. În Danemarca, doar persoanele cu minimum trei ani și jumătate de pregătire teoretică și practică pot deveni fermieri, sau trebuie să angajeze personal calificat.
Modelul cooperativelor din Danemarca, prezentat de Anders Søgaard de la Danish Agriculture & Food Council, a oferit participanților perspective valoroase. Cooperativele daneze funcționează pe principii clare:
■ livrarea integrală a producției către cooperativă;
■ preluarea tuturor produselor care respectă standardele de calitate;
■ egalitatea votului membrilor („un membru, un vot”);
■ reinvestirea profitului în proporție de până la 85%;
■ sprijinul activ al membrilor pentru guvernanța cooperativă.
De asemenea, participanții au remarcat strategia eficientă a cooperativelor daneze de a viza piețe premium, unde consumatorii sunt dispuși să plătească prețuri ridicate pentru produse de calitate superioară.
Managerii cooperativelor agricole din U.N.C.S.V. au acumulat cunoștințe valoroase privind implementarea strategiilor de marketing și branding, care vor contribui la dezvoltarea și profesionalizarea acestui sector esențial pentru agricultura românească. Proiectul facilitează schimbul de cunoștințe între țările participante și sprijină consolidarea cooperativelor agricole din România.
Această etapă a proiectului Erasmus+ reprezintă un pas important în modernizarea sectorului agricol românesc, contribuind la dezvoltarea unor practici inovatoare de marketing și branding în cadrul cooperativelor agricole.
Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sector Vegetal – UNCSV este o organizație profesională, umbrelă a cooperativelor din sectorul vegetal înființată în 2017, care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi din cele 63 de cooperative agricole. Aceasta reprezintă și apără interesele cooperativelor agricole din sectorul vegetal în relațiile cu administrația publică, autoritățile statului, alte persoane fizice sau juridice, publice ori private, organisme naționale și internaționale și cu asociații internaționale echivalente, pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste, precum și de a asigura, prin cooperare, serviciile necesare menite să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficienței economice a membrilor și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole ce activează în România.
(I.B.)
Articolul „Bune practici de marketing și branding în cadrul cooperativelor agricole“ apare prima dată în Agro BUSINESS.
Deja este evident… Economia occidentală se apropie de buza prăpastiei. Unii spun că deja e pe fundul aceleiași prăpastii. Majoritatea economiștilor recunosc să tabloul „occidental“ seamănă foarte mult cu Marea Depresie din anii ’20 ai secolului trecut.
Cum s-a ajuns aici? Simplu… „Profit cu orice preț!“, au strigat în cor marile corporații începând cu anii ’90. Iar planul a fost – simplist spus, mutarea producției în țările cu mână de lucru ieftină și foarte ieftină.
Amintim că după „revoluțiile“ din 1989, au fost voci care au susținut că aceste schimbări au avut loc tocmai pentru transformarea țărilor „eliberate“ de comunism în piețe de desfacere pentru economia occidentală. Deci, procesul început cu entuziasm acum 35 de ani, se apropie de un deznodământ trist…
Ca si paradoxul care a stat la baza întregului fenomen: maximizarea profitului a stat la baza decăderii occidentului… Și acum, popoarele din Vest sunt în declin din punct de vedere al nivelului de trai. Dar, marile corporații mai speră încă. Tot în numele profitului absolut folosesc la scară largă Inteligența Artificială… Și dau afară oameni și rămân cu mașinile. Și încă ceva…
În ultimul timp, peste tot, toată lumea vorbește de democrație și în numele democrației. Păi, ce democrație e aia unde dacă n-ai bani, nu poți să faci nimic? Nici să călătorești, nici să mănânci, nici să fii sănătos? Dar ce mai contează „democrația“ când vine vorba de profit?
Bine spunea cineva acum câțiva ani an: „Dar cum nivelul de trai crește, teoretic la indicațiile UE, deci cresc salariile și pensiile, aceleași corporații vor alege să plece dacă nu au făcut-o deja. Asta e paradoxul occidental… Când doar banii contează iar oamenii sunt văzuți ca simpli angajați și consumatori. Occidentul nu recunoaște. E ca un copil care se joacă pe telefon stând pe toaletă“.
Un alt personaj, nota recent: „Trăim într-un prezent frământat în care pericolele pendulează deasupra noastră ca sabia lui Damocles. Instabilitatea economică, un spectru nemilos, bântuie întreaga planetă, iar criza globală se adâncește tot mai mult, ca un vârtej în care se pierd atât certitudinile, cât și speranțele.
Europa, cândva leagănul umanității și al civilizației, pare acum o umbrelă fragilă sub care se ascund jocurile puternicilor zilei. Europa a ajuns să fie doar un balansoar al intereselor economice contradictorii în care fiecare mișcare este dictată de ritmul febril al pieței: când urcă, când coboară, fără un echilibru real sau o viziune pe termen lung.
În această lume distorsionată, banul a ajuns să fie singurul criteriu al valorii. Totul s-a redus la o simplă măsură materială, iar în afacerea aceasta sumbră nu mai există loc pentru idealuri, pentru umanitate, pentru sensuri mai adânci. Suntem în plin vis al unei existențe care se hrănește doar cu câștiguri, iar din această «hrănire» nu mai rămâne nimic sacru.
Tot ce nu poate fi vândut sau cumpărat a fost spulberat, iar noi, cu o inconștiență aproape tragică, ne-am așezat în fața unui butoi cu pulbere, care, mai devreme sau mai târziu, va exploda. Fiecare pas pe care îl facem ne apropie mai mult de momentul fatal“. Bine punctat…
În aceste condiții, ce ne rămâne de făcut? Păi, „de făcut“ nu prea mai e nimic… Nu putem decât să sperăm că lucrurile vor lua o turnură favorabilă. De pandemie, am scăpat, de război, nu încă, dar se pare că vom scăpa și de el.
Ce urmează? Nimeni nu știe… Doar speranța este vie în sufletul oricărui om… Sigur „oricărui“ om care este conștient că are un suflet… Pentru restul…
André Malraux a fost un scriitor și jurnalist francez a scris la un moment dat că „secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc“. Acum sunt voci care susțin că numai o „trezire spirituală“ mai poate salva Occidentul… Vom trăi și vom vedea…
Bogdan PANȚURU
Articolul Lăcomia timpurilor apare prima dată în Agro BUSINESS.
America a renunțat la „Green Deal“ în numele prosperității economice. China, India și alte mari puteri economice nu au adoptat-o. În schimb, a adoptat-o Uniunea Europeană, cu o rată de poluare la nivel global de aproximativ 5 procente…
Și tot mai multe țări din UE își pun întrebarea dacă filosofia economică a „energiei verzi“ ajută, de fapt la ceva sau dimpotrivă. Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, a lansat o amplă analiză a problemei pe care v-o prezentăm în continuare.
Nu este o cale spre prosperitate…
România a demonstrat de-a lungul istoriei că știe să facă față provocărilor, dar astăzi traversăm un moment critic pentru viitorul energiei noastre și al Europei. Politicile de „înverzire“ ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice.
Raportul Draghi o spune fără menajamente ce am văzut și în date statistice calde: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își aplică singură cele mai dure politici de mediu.
Aceasta nu este o cale spre prosperitate. Președintele Trump a arătat lumii că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Și știți ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă și abundentă, energie care ține fabricile deschise, prețurile scăzute și pune mâncare pe masa fiecărei familii.
România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional în energie:
■ Avem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai noi tehnologii BAT, cu emisii reduse și eficiență ridicată.
■ Construim viitorul noul program nuclear românesc, cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
■ Avem zeci de proiecte hidroenergetice în lucru, începute de zeci de ani și pe care ne-am apucat să le finalizăm, și deci potențialul să fim motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Ceea ce ne poate ține pe loc este o birocrație sufocantă și un Green Deal care ignoră realitățile din teren. De aceea se impune, așa cum au spus și lideri ai PPE, o dezbatere solidă despre modul în care și dacă UE va continua Green Deal-ul pentru următorii ani. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima șansă de a reconstrui economia europeană pe baze solide.
România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: producție masivă de energie înseamnă prețuri mici, prețuri mici înseamnă bunuri și servicii ieftine produse/prestate în UE, adică o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competitivitate europeană. E o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.
În perioada următoare, voi prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor „Green Deal“ asupra sectorului energetic românesc. Și mă angajez, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.
România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase și să punem capăt iluziei că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică.
România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău.
Sunt surprins și eu de surprinderea…
Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și aceasta va fi și în acest mandat. Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre „Green Deal“ au venit de nicăieri, deși sunt lucruri pe care le spun de mai bine de un an și jumătate.
Iar acum aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa. A făcut-o Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale.
Degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic. Zilele trecute, chiar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Davos, a exprimat aceeași nevoie a scăderii prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței globale, concurență care se va intensifica.
Cheia pentru o tranziție de succes este simplă:
■ Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
■ Investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.
■ Investiții în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
■ Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii.
Noi facem deja ceea ce trebuie pentru a fi nu doar producător de energie, ci și de echipamente modernă, pentru a nu mai depinde de alții.
Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producție de componente pentru bateriile de stocare, producție de baterii de stocare sau producție de panouri fotovoltaice și componente pentru acestea. Made in România.
Un model eșuat?
În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală. Cu toate riscurile aferente în zona de securitate energetică.
Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive.
În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare.
La nivel global, Europa pierde teren în mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă.
Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc.
România are însă șansa să arate că există o altă cale. Avem gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, dar și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor.
Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovarea nu vin din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei autohtone.
Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un „Smart Deal“ care să ne readucă pe harta economică globală. Înainte, împreună, pentru români, România și o Europă competitivă, conchide ministrul.
(B.P.)
Articolul De la „Green Deal“ la „Smart Deal“ apare prima dată în Agro BUSINESS.
Totuși, sunt necesare clarificări privind mecanismele de aplicare a bonurilor fiscale electronice
Începând cu 26 decembrie 2024, o nouă lege (Legea nr. 317/2024 care modifică și completează OUG nr. 28/1999 și articolul 319 din Codul fiscal) stabilește că bonurile fiscale nu mai sunt comunicate (imprimate sau înmânate în funcție de formatul lor) pentru încasările realizate cu carduri bancare, decât la solicitarea expresă a clienților.
Astfel, soluția legislativă introduce o flexibilitate importantă în utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, permițând tranzacții mai eficiente și mai rapide cu cardurile de credit și debit. Se așteaptă ca această schimbare să aducă beneficii semnificative atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori, facilitând o experiență de cumpărare mai fluidă și mai modernă.
Măsura a fost propusă de mult timp de mediul de afaceri în cadrul dezbaterilor publice asupra diverselor proiecte de acte normative. Reprezentanții mediului de afaceri au argumentat, în repetate rânduri, că simplificarea circulației bonurilor fiscale pentru plățile cu cardul ar simplifica semnificativ procesele administrative și ar reduce costurile operaționale. De asemenea, această măsură aliniază România cu alte state din Uniunea Europeană care au adoptat deja măsuri similare.
Nu și pentru companii…
Textul legal specifică obligația de „imprimare/înmânare“ a bonurilor fiscale, menționând că obligația emiterii acestor bonuri fiscale va continua să existe la nivelul companiilor, dar acestea vor trebui să le comunice clienților doar la solicitarea expresă a acestora.
Această formă a textului schimbării legislative a rezultat din dezbaterile din Parlament, în contextul punctului de vedere negativ transmis de Guvernul României și avizului negativ al Consiliului Economic și Social cu privire la varianta inițială a proiectului de lege care avea în vedere eliminarea obligației de „emitere“ a bonurilor fiscale în cazul încasărilor cu cardul bancar de debit sau de credit.
Astfel, reglementările în vigoare referitoare la emiterea și păstrarea bonurilor fiscale vor trebui respectate în continuare de către companii.
Pe lângă faptul că simplifică semnificativ derularea tranzacțiilor comerciale, măsura contribuie la îmbunătățirea profilului de responsabilitate socială corporativă, mai ales în contextul politicilor de ESG, adoptând practici mai sustenabile, cum ar fi reducerea utilizării hârtiei.
Totodată, modificarea legislativă menționează expres că lipsa solicitării și comunicării unui bon fiscal nu afectează drepturile consumatorilor. Clienții urmează să își exercite drepturile legale în baza extraselor bancare aferente.
Totuși, rămâne de văzut cum vor dovedi, în practică, consumatorii achiziția de bunuri și servicii în baza extraselor bancare, având în vedere că de multe ori acestea nu conțin decât referiri punctuale la suma achitată și furnizorul care a încasat-o, fără a indica de cele mai multe ori obiectul achiziției.
Totuși, în contextul în care agenții economici vor fi în continuare obligați să emită bonuri fiscale, deci o solicitare din partea consumatorilor ar putea fi urmărită prin raportare la evidențele acestora, modificarea legislativă ar putea genera nevoia unei adaptări a tehnologiei și politicilor comerciale ale comercianților pentru a asigura protecția consumatorilor și, în același timp, contracararea abuzurilor.
Eliminarea obligativității pentru aceleași operațiuni
În egală măsură, schimbarea legislativă vizează și eliminarea obligativității emiterii facturii pentru aceleași operațiuni cu cardul bancar, fiind modificate și prevederile Codului fiscal.
De asemenea, este eliminată obligația utilizării aparatelor de marcat electronic și emiterii facturilor pentru tranzacțiile efectuate prin intermediul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul bancar.
Concluzionând, această modificare legislativă răspunde practicilor și tendințelor existente în Uniunea Europeană și la nivel global. Deși în majoritatea statelor (e.g., Germania, Olanda, SUA, Marea Britanie, Japonia) utilizarea tranzacțiilor fără numerar este intens încurajată, fiind generalizată emiterea și comunicarea prin mijloace electronice a bonurilor fiscale, legiuitorul român a ales o variantă care merge un pas înainte, eliminând însăși regula comunicării bonurilor fiscale către clienți pentru încasările cu cardul bancar, cu excepția cazului în care sunt solicitate de aceștia.
Pe lângă avantajele clare pe care această intervenție legislativă o aduce bunei derulări a afacerilor din România, considerăm că de lege ferenda este util și chiar necesar ca legiuitorul să reglementeze mai clar și detaliat mecanismele de aplicare a bonurilor fiscale electronice, pentru a alinia într-o manieră coerentă regimul emiterii, circulației și arhivării acestora, prin raportare la regimul bonurile fiscale emise pe format hârtie sau convertite în format electronic.
Mihail BOIAN, Partener D&B David și Baias
Inge ABDULCAIR, Director PwC România
Articolul O veste bună pentru sectorul de retail: adio bonuri fiscale pentru plățile cu cardul apare prima dată în Agro BUSINESS.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat marţi, la Constanţa, că din acest an, pentru prima dată în ţara noastră vor funcţiona ferme piscicole la Marea Neagră, fiind deja atribuite prin concesionare anumite perimetre pentru desfăşurarea acestei activităţi.
Fechet a spus că aşteaptă cu nerăbdare să mănânce scoici sau peşti „din fermele noastre piscicole din largul Mării Negre, şi nu importat de la mii de kilometri depărtare“, informează financialintelligence.ro
„Pentru prima oară, urmează să avem ferme piscicole aici, la Marea Neagră, în largul mării există un număr de perimetre atribuite deja în cadrul procedurii de licitaţie publică, la fel cum colegii de la Administraţia Naţională Apele Române urmează să mai atribuie şi alte loturi.
Asta înseamnă că vom avea în România, începând cu anul acesta, midii produse aici, la noi, stridii produse aici, la noi, şi câteva specii de peşti pe care astăzi le importăm fie din Grecia, fie din Bulgaria.
Am văzut cum colegii de la institut monitorizează capacitatea de adaptare a păstrăvului somonat în apa Mării Negre şi a lavracului, bibanul de mare, un peşte foarte îndrăgit de consumatori“, a declarat ministrul Mediului, într-o conferinţă de presă.
O problemă ce durează de zeci de ani…
Potrivit acestuia, discuţia legată de ferme piscicole în largul Mării Negre durează de zeci de ani în ţara noastră, în timp ce în Bulgaria au fost făcute astfel de investiţii.
„Ne-am uitat sau ştim cu toţii că acest lucru se întâmplă deja în Bulgaria, la o distanţă mică de locul în care ne aflăm, şi unul dintre primele lucruri pe care le-am anunţat atunci când am venit aici la Constanţa în perioada mandatului trecut, e adevărat, a fost acesta.
Mi-am luat angajamentul ca suprafeţe însemnate să fie puse la dispoziţia concesionarilor, aceştia să aibă la dispoziţie un interval de timp suficient, pe care noi l-am apreciat atunci la 20 de ani, pentru a-şi amortiza toate acele investiţii“, a mai spus Fechet, potrivit Agerpres.
Referitor la problemele pe care le au investitorii în ferme piscicole, legate de dificultatea obţinerii obţinerii autorizaţiilor şi de necesitatea existenţei unei infrastructuri pe plajă, ministrul a spus că „există un dialog constant“ între autorităţi şi aceştia, urmând să se găsească soluţii.
„Eu sunt convins că niciun crescător de midii, de stridii, de dorada, de lavrac sau orice altă specie adaptată la Marea Neagră, îmi manifest speranţa că nu se va plimba nimeni cu cutiile cu peşte printre şezlonguri.
Sunt convins că vom asigura şi infrastructura necesară, care ar putea să difere în funcţie de tipul de tehnologie, de tipul de fermă piscicolă, însă eu cred că aceste lucruri trebuie făcute pe parcurs“, a mai declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Ion BOGDAN
Articolul Fechet: Pentru prima oară urmează să avem ferme piscicole la Marea Neagră apare prima dată în Agro BUSINESS.